"Fiinta si neantul" - Jean-Paul Sartre

Inca nu l-am citit pe Kant, asa incat sa imi fie cu adevarat greu. Insa, comparand literatura obisnuita, de noptiera, de tren, de citit cand nu ai curent electric(200 de pagini in putin mai mult de 2 ore) sau literatura care te rascoleste (200 de pagini in cam 4,5 ore) cu Satre...raportul nu e echilibrat deloc. Ieri am citit doar 2 pagini (in aceasta afirmatie intra ca fapt evident si intelegerea textului; sub indrumarea automatismului, viteza creste considerabil).

Ok...that was not the point! The point is this: CITATE!!!!!!!!!! Ca atunci cand ajung la pagina 20, sa pot reciti ceva de la pagina 6. Si tot asa! Si tot asa! Si tot asa! Acest post va fi re-editat in nenumarate randuri.


**************************************

"Orice constiinta, Husserl a aratat-o, este constiinta de ceva. Asta inseamna ca nu exista constiinta care sa nu fie punere [position] a unui obiect transcendent sau ca, daca preferam, constiinta nu are "continut". Trebuie sa renuntam la aceste "daturi" neutre care ar putea, dupa sistemul de referinte ales, sa se constituie in "lume" sau in "psihic". O masa nu este in constiinta, chiar in calitate de reprezentare. O masa este in spatiu, langa fereastra etc. Intr-adevar, existenta mesei este un centru de opacitate pentru constiinta; ar trebui un proces infinit pentru a inventaria continutul total al unui lucru. A introduce aceasta opacitate in constiinta ar insemna sa amani la infinit inventarul pe care ea il poate intocmi de la sine, sa faci din constiinta un lucru si sa refuzi cogito-ul. Primul demers al unei filosofii trebuie deci sa fie acela de a expulza lucrurile din constiinta si de a restabili adevaratul raport al acesteia cu lumea, si anume acela ca orice constiinta este constiinta pozitionala a lumii."

****

Da, realizez...prea mult timp pierdut. Ieri mi-am gasit timp sa transcriu inceputul dintr-un citat imens care m-a facut sa il citesc de cateva ori. Cat egoism intr-un simplu citat! It starts like this... (sadly, the best part i didn't yet write)

"Viziunea clara a fenomenului de fiinta a fost intunecata adesea de o prejudecata foarte generala pe care o vom numi creationism. Cum se presupune ca Dumnezeu a dat lumii fiinta, fiinta parea mereu atinsa de o anumita pasivitate. Dar o creatie ex nihilo nu poate explica aparitia fiintei, caci fiinta este conceputa intr-o subiectivitate, fie ea si divina, ea ramane un mod de a fi intrasubiectiv. N-ar putea exista, in aceasta subiectivitate, nici macar reprezentarea unei obiectivitati si, in consecinta, ea nu s-ar putea nici macar afecta de vointa de a crea de ordinul obiectivului. "